Cat de eficienta este ambalarea produselor din retail in reducerea deseurilor

Ambalajele produselor din supermarketuri devin deseuri odata ce produsul a fost consumat, dar mai mult decat atat, resturile din produs care raman pe ambalaj „ingroasa” la randul lor deseurile. Resturile de produs ramase pe ambalaj sunt o dovada a ineficientei acestuia, fapt relevat intr-un studiu recent care analizeaza peste 300 de tipuri de ambalaje din 56 de categorii de produse alimentare de larg consum. Scopul studiului a fost acela de a determina eficienta si sustenabilitatea ambalajelor.

Un raport al Use Less Stuff (ULS), cu titlul “A Study of Packaging Efficiency As It Relates to Waste Prevention” (Un studiu al eficientei ambalajelor in relatie cu preventia deseurilor). În studiu au fost incluse 300 de ambalaje provenind din 56 de categorii de produse alimentare pentru care s-a determinat ca trebuie sa distribuie consumatorului o anumita cantitate de produs. Au fost apreciate ca aspecte pozitive reducere surselor de poluare, gradul de reciclare si utilizarea materialelor reciclabile in productia ambalajului. Metodologia, concluziile si modul de realizare al studiului au fost realizate de catre specialistii Universitatii Berkeley din California.

Conforma autorului studiului, sustenabilitatea are trei paliere, respectiv palierul economic, cel de mediu si cel social. Acesta continua spunand ca in timpul realizarii analizelor a constatat ca ambalajele au evoluat enorm in ultimii 20 de ani, astfel incat sa se conformeze acestor trei paliere.

Cele mai importante concluzii ale studiului au fost:

• Reducerea elementelor toxice si reducerea masei proprii ambalajelor au un rol primar in reducerea cantitatii de resturi de ambalaje care sunt aruncate. Astfel este favorizata conservarea materialelor si a energiei, ceea ce duce la reducerea emisiilor cu efect de sera. Plasticul este un element care contribuie la reducerea resturilor inutilizabile pe unitatea de produs consumata.
• Colectarea in vederea reciclarii joaca de asemenea un rol important in reducerea resturilor de ambalaj aruncate, dar si a nivelului general al deseurilor solide. Cele mai colectate ambalaje sunt conservele din aluminiu, PET-urile, sticla si cutiile din carton. Rata acestora de colectare si reciclare a crescut cu aproape 10% in ultimii 10 ani si continua sa fie pe un trend ascendent pe masura ce oamenii devin din ce in mai constienti de principiile ecologiei.
• Tendintele din ce in ce mai pronuntate catre adoptarea unui stil de viata sanatos si activ duc la nevoi de ambalaje care sa ofere, in acelasi timp, utilitate si dimensiuni reduse. Acest lucru poate duce la diminuarea functionalitatii deoarece pe masura ce scad dimensiunile, scad si posibilitatile de a face ambalajul functional pentru aceeasi cantitate de produs. Ambalajul functional trebuie sa ofere solutii pentru ca produsul sa poata fi serivit/consumat imediat ce a fost cumparat. Omul activ nu prea are timp de adunat ingrediente si de preparat mancaruri, asa ca are de solutii alimentare „la cheie”. Impactul mancarii asupra mediului este de 10 ori mai mare decat impactul ambalajului care rezulta in urma consumului spun autorii studiului. În acelasi timp, tendintele catre un stil de viata sanatos care duc la diminuarea solutiilor de ambalare si la un control al portiilor duce la o reducere a deseurilor deoarece pentru aceste portii mai mici au sanse mai bune sa fie consumate integral.